Hârtie, lipici și albume

Folosește un lipici uscat, fără acid, vândut ca sigur pentru fotografii (photo safe), de exemplu un tape runner, bandă dublu adezivă pentru fotografii sau puncte adezive. Acestea nu eliberează umezeală, așa că fotografia nu se ondulează și nu trece nimic prin ea.

Nu trebuie să întinzi lipici pe tot spatele. O fâșie sau un punct în fiecare colț și unul la mijloc țin fotografia bine fixată. Dacă vrei să o poți scoate mai târziu, de exemplu în cazul printurilor vechi sau unice, folosește colțare pentru fotografii. Așa nu ajunge deloc lipici pe fotografia propriu-zisă. Lipiciul lichid pentru lucru manual și banda adezivă obișnuită e mai bine să nu le folosești pe fotografii.

Citește și: Ce adeziv folosești pentru fotografii, hârtie și ornamente

Fără acid înseamnă că hârtia sau lipiciul are un pH neutru (în jur de 7), astfel încât, cu timpul, nu îți deteriorează fotografiile și paginile. Fără lignină înseamnă că lignina, o substanță din lemn, a fost eliminată din pasta de hârtie. Lignina face ca hârtia să devină în timp acidă, galbenă și casantă. Gândește-te la un ziar vechi.

Pe lipiciuri și materiale vei vedea și „photo safe” și „archival quality”. Acești termeni nu sunt protejați prin lege. Cele mai de încredere sunt produsele care au trecut testul PAT, un test oficial care verifică dacă un material deteriorează fotografiile. Pentru albumele care trebuie să reziste mult timp, merită să fii atent la aceste etichete. Pentru un jurnal pe care îl folosești tu, contează mai puțin.

Citește și: Hârtie fără acid și fără lignină: ce înseamnă și când contează

Cardstock-ul este un carton solid, de obicei de o singură culoare. Îl folosești ca bază pentru pagină, ca suport (mat) pentru fotografii și pentru formele decupate cu matrița. Hârtia cu model (patterned paper) este o hârtie mai subțire, imprimată, de exemplu cu flori, carouri sau text. Este gândită pentru fundaluri și straturi decorative.

Hârtia cu model e imprimată pe o față sau pe ambele. Varianta pe două fețe e practică, pentru că spatele se potrivește de obicei cu fața, iar resturile le poți folosi pe ambele părți. O combinație des folosită este cardstock-ul ca bază solidă, cu hârtie cu model deasupra. Numele nu spune însă totul: unele hârtii cu model sunt aproape la fel de rigide ca un carton subțire, altele sunt mult mai subțiri. De aceea, uită-te la gramajul de pe ambalaj.

Citește și: Ce hârtie alegi: cardstock, hârtie cu model și gramaj

Ca regulă generală: cu cât hârtia trebuie să susțină mai mult, cu atât trebuie să fie mai grea.

• 80–120 g/m²: journaling, ciorne, foi intercalate și detalii mici
• 120–200 g/m²: hârtie cu model, straturi și suporturi pentru fotografii
• 200–250 g/m²: cardstock pentru felicitări și elemente rigide
• 250 g/m² și peste: baza unei pagini de album, coperți și pagini cu multe embellishments

Pentru o pagină de 30 x 30 cm cu multe straturi, alege o hârtie ceva mai grea, ca pagina să nu se îndoaie când întorci foile albumului. Dacă abia începi, cu un cardstock de 200–250 g/m² și un bloc de hârtie cu model de grosime medie ești pe drumul cel bun.

Citește și: Ce hârtie alegi: cardstock, hârtie cu model și gramaj

Folosește cât mai puțin lipici umed sau alege lipici uscat. Hârtia se ondulează din cauza umezelii: fibrele se dilată și, la uscare, nu se mai strâng frumos la loc.

• Pentru hârtie pe hârtie, lucrează cu un tape runner, bandă dublu adezivă sau foi adezive
• Dacă folosești totuși lipici lichid, întinde un strat subțire până la margini, în loc de o picătură groasă
• Alege hârtie mai groasă, pentru că se deformează mai puțin decât cea subțire
• Așază foile subțiri cu aceeași direcție a fibrei ca suportul
• După lipire, pune pagina câteva ore sub un teanc de cărți, cu o foaie de hârtie de copt între ele

Citește și: Hârtie care nu se ondulează de la lipici, vopsea și apă

Hârtia de scrapbooking este de obicei pătrată și se vinde în inchi:

• 30,5 x 30,5 cm (12 x 12 inchi): formatul standard pentru paginile de album
• 20,3 x 20,3 cm (8 x 8 inchi): pentru albume mai mici
• 15,2 x 15,2 cm (6 x 6 inchi): adesea sub formă de bloc, practic pentru felicitări, mini-albume și straturi mici

În plus, găsești hârtie în format A4 și A5, mai ales cardstock și hârtie printabilă. Cumpără hârtie care se potrivește cu ce faci. Dintr-o foaie de 30 x 30 cm poți tăia și bucăți mai mici, dar invers nu se poate. Pentru felicitări și jurnale, un bloc de 15 x 15 cm este adesea mai avantajos și mai la îndemână.

Citește și: Ce format de album alegi pentru primul tău scrapbook

Nu, alege formatul care se potrivește cu ce vrei să faci. 30 x 30 cm (12 x 12 inchi) este formatul standard. Ai cea mai mare varietate de hârtii și albume, iar pe fiecare pagină e loc pentru mai multe fotografii și multă decorație. Un astfel de album ocupă însă mai mult loc și cere mai mult material pe pagină.

Albumele A4 sunt mai economice, încap fără probleme în bibliotecă și le găsești ușor folii. Formatul de 20 x 20 cm (8 x 8 inchi) și cele mai mici merg bine pentru o vacanță, un cadou sau dacă preferi să termini repede o pagină. Mulți scrapperi folosesc mai multe formate în paralel.

Citește și: Ce format de album alegi pentru primul tău scrapbook

Cele mai folosite tipuri sunt albumele cu șuruburi, bibliorafturile cu inele, albumele cu legătură strap-hinge și albumele legate. Diferă mai ales prin cât de ușor adaugi pagini.

• Album cu șuruburi (post-bound): paginile stau între niște șuruburi pe care le poți prelungi. Două pagini deschise stau aproape una de alta, frumos pentru un spread
• Biblioraft cu inele: schimbi paginile fără unelte. Inelele în formă de D țin paginile mai drepte decât inelele rotunde, dar mijlocul stă mai puțin plat
• Strap-hinge: paginile sunt ținute laolaltă cu benzi de plastic și se deschid plat
• Album legat: pagini fixe, deci nu poți adăuga sau muta nimic. Pentru că nu există folie, poți în schimb să lucrezi mai în relief

Dacă albumul tău încă tot crește, alege un album cu șuruburi sau un biblioraft cu inele.

Citește și: Album cu șuruburi, cu inele sau autoadeziv: pe care să-l alegi

Evită lipiciul acid, cel care conține multă umezeală sau cel care se dezlipește în timp.

• Lipiciul școlar și cel pentru copii: adesea nu sunt fără acid și sunt lavabile, deci nu țin mult și pot lăsa pete
• Cauciucul lichid (rubber cement): puternic, dar de obicei acid, face mizerie și se decolorează
• Pistolul de lipit: căldura poate deteriora fotografiile și face denivelări
• Banda adezivă obișnuită: se îngălbenește, se usucă și se dezlipește
• Capsele și agrafele puse direct pe fotografii

Pentru hârtie, fotografii și decorațiuni ușoare, alegerea sigură este lipiciul uscat fără acid, un lipici stick fără acid sau lipiciul lichid pentru hârtie. Pentru un jurnal care nu trebuie să reziste zeci de ani, poți alege mai liber.

Citește și: Ce adeziv folosești pentru fotografii, hârtie și ornamente

Lipiciul umed este lichid sau se întinde, de exemplu lipiciul lichid, pixurile cu lipici, pasta și adezivul spray. Lipiciul uscat vine gata pus pe un suport, ca la tape runner, banda dublu adezivă, punctele adezive, foam pads și foile adezive.

Lipiciul umed aderă puternic, chiar și pe suprafețe aspre sau neregulate, și poți să mai muți puțin piesa înainte să se usuce. Dezavantajul este că trebuie să se usuce și că prea mult lipici face hârtia să se onduleze. Lipiciul uscat se prinde imediat, nu face mizerie și nu eliberează umezeală. De aceea, lipiciul uscat este de obicei cea mai bună alegere pentru fotografii și pentru hârtie pe hârtie. Lipiciul umed îl folosești pentru piese cu relief, detalii mici și decorațiuni mai grele.

Citește și: Ce adeziv folosești pentru fotografii, hârtie și ornamente

Folosești colțare când vrei ca o fotografie să poată fi scoasă mai târziu sau când preferi să nu pui deloc lipici pe ea. Fotografia este ținută doar de colțuri, așa că o scoți glisând-o, fără să strici nimic.

Sunt ideale pentru fotografii vechi, unice sau valoroase și pentru felicitări sau documente pe care poate vrei să le mai arăți sau să le trimiți. Există colțare autoadezive din hârtie și colțare transparente din plastic. La cele din plastic, alege poliester sau polipropilenă, nu PVC. Un dezavantaj este că lipirea durează mai mult și că mijlocul fotografiilor mari se poate bomba puțin.

Citește și: Ce adeziv folosești pentru fotografii, hârtie și ornamente

Pentru decorațiuni mai grele sau neregulate, cum ar fi pandantive metalice, nasturi, figurine de plastic și chipboard, cel mai bine funcționează lipiciul lichid pentru hobby, cu vârf fin. Acesta umple golurile de pe spate și aderă chiar și când suprafața de contact e mică.

Folosește puțin, altfel lipiciul iese pe margini și poate decolora hârtia. Lasă pagina să se usuce pe o suprafață plană. Punctele adezive (glue dots) sunt o alternativă rapidă și uscată pentru nasturi și flori de hârtie. Pentru piesele cu adevărat grele, ajută să faci pagina în sine mai rigidă, cu un cardstock gros, ca să nu se îndoaie.

Citește și: Cum alegi și așezi embellishments fără să încarci pagina

Da, pentru hârtie pe hârtie, tape runner-ul este pentru mulți scrapperi cel mai practic lipici. Derulezi dintr-un dispozitiv o fâșie subțire de lipici uscat, fără umezeală, fără mizerie și fără timp de uscare.

Există variante permanente și repoziționabile. Cu cele din urmă mai poți muta puțin piesa. Multe dispozitive se pot reîncărca, ceea ce e mai ieftin decât să cumperi mereu unul nou. Embellishments grele sau bombate nu le ține foarte bine, pentru ele ai nevoie de lipici lichid sau de puncte adezive. Banda dublu adezivă pe rolă merge și ea foarte bine, deși e mai greu de dozat și se prinde imediat după lipire.

Citește și: Ce adeziv folosești pentru fotografii, hârtie și ornamente

G/m², numit și gramaj, este greutatea unui metru pătrat de hârtie, în grame. Cu cât numărul e mai mare, cu atât hârtia este de obicei mai groasă și mai rigidă.

Pentru comparație: hârtia de imprimantă are de obicei 80 g/m², o carte poștală în jur de 250–300 g/m², iar cardstock-ul este adesea între 200 și 300 g/m². Pe hârtia americană, greutatea apare uneori în lb (livre): 65 lb cover înseamnă aproximativ 175 g/m², 80 lb cover aproximativ 216 g/m². Gramajul nu spune totul despre grosime, pentru că o hârtie densă poate fi mai subțire la aceeași greutate. Dacă pe ambalaj nu scrie nimic, compară hârtia cu una pe care o cunoști.

Citește și: Ce hârtie alegi: cardstock, hârtie cu model și gramaj

Ca bază pentru o pagină, hârtia de imprimantă e prea subțire, dar pentru journaling, schițe, texte printate și colaje merge foarte bine. Hârtia de 80 g/m² se șifonează repede, se ondulează din cauza lipiciului, se rupe ușor și nu poate susține straturi sau embellishments.

Dacă vrei să folosești un print, lipește-l pe cardstock ca să devină mai rigid. Multă hârtie de birou este azi fără acid, dar nu întotdeauna. Pentru un album care trebuie să reziste mult, verifică asta pe ambalaj. Pentru baza paginii, alege mai degrabă cardstock de cel puțin 200 g/m².

Citește și: Ce hârtie alegi: cardstock, hârtie cu model și gramaj

Pentru felicitarea propriu-zisă, ia cardstock de aproximativ 220–250 g/m². E destul de rigid ca să stea în picioare și se îndoaie frumos dacă faci mai întâi un șanț de pliere (biguire).

Dacă faci felicitări cu multe straturi sau decorațiuni grele, alege un carton mai gros, de 270–300 g/m². Hârtia cu model o folosești ca strat decorativ deasupra. Hârtia de imprimantă e prea subțire ca bază, dar e foarte bună ca foaie interioară pe care să scrii. Pentru amprente de ștampilă clare, cartonul neted funcționează mai bine decât cel cu multă textură. Dacă scrii cu cerneală, hârtia mată e mai plăcută decât cea lucioasă.

Citește și: Cum să faci felicitări din materialele tale de scrapbooking

Pentru hârtie pe hârtie și pentru jurnale, un lipici stick fără acid e foarte bun. Pentru albumele care trebuie să reziste mult, lipiciul uscat e mai de încredere. Lipiciul stick este ieftin și ușor de folosit, dar conține puțină umezeală și, în timp, ține mai slab, mai ales pe hârtie netedă sau lucioasă.

Întinde un strat subțire până la margini și apasă bine. La o fotografie, pune lipici doar pe colțuri și foarte puțin la mijloc, ca să nu apară denivelări. Nu folosi lipici stick lavabil pentru copii. Ai grijă și la hârtia subțire, cum e cea din unele planificatoare: acolo umezeala poate face cerneala de pe verso să se întindă.

Citește și: Ce adeziv folosești pentru fotografii, hârtie și ornamente

Foam pads sunt bucățele sau benzi de burete dublu adeziv care ridică un element cu câțiva milimetri. Așa obții adâncime și umbră, de exemplu sub un titlu, o formă decupată cu matrița sau un suport pentru fotografie. Există în grosimi diferite și le poți și suprapune.

Glue dots (punctele adezive) sunt puncte mici de lipici, foarte puternice, pe o rolă. Sunt ideale pentru lucrurile pe care lipiciul obișnuit le ține greu, cum ar fi nasturii, florile de hârtie, panglica și chipboard-ul. Există puncte plate și variante mai groase care ridică puțin elementul. Amândouă sunt tipuri de lipici uscat, deci nu lasă umezeală să intre în hârtie.

Citește și: Straturi și profunzime pe pagina ta de scrapbook

Alege folii din polipropilenă (PP), polietilenă (PE) sau poliester, pentru că sunt stabile chimic. Evită PVC-ul (vinilul). Acesta eliberează în timp substanțe din cauza cărora fotografiile se pot decolora și se pot lipi de folie. Pe foliile bune scrie adesea „fără PVC” sau „fără acid”.

Foliile îți protejează paginile de amprente, pete și praf și prind embellishments care s-au desprins. Foliile transparente scot frumos în evidență culorile, cele mate (non-glare) reflectă mai puțin. La bibliorafturile cu inele, ai grijă ca inelele să nu îndoaie foliile.

Citește și: Folii de protecție: ce plastic e sigur pentru fotografii

Folosește hârtie de acuarelă sau hârtie mixed media. Cardstock-ul obișnuit este făcut pentru lucru uscat și, la multă apă, se ondulează, face scame sau chiar se rupe.

• Hârtia de acuarelă de aproximativ 300 g/m² absoarbe bine apa și rămâne destul de plană
• Hârtia de acuarelă cu bumbac sau din bumbac 100% este cea mai rezistentă dacă lucrezi foarte ud
• Hârtia mixed media de aproximativ 160–300 g/m² este potrivită pentru vopsea, cerneală și lipici
• Dacă lucrezi într-un caiet obișnuit sau într-un jurnal, pregătește mai întâi pagina cu gesso și folosește cât mai puțină apă

Cu cât hârtia e mai grea, cu atât se deformează mai puțin.

Citește și: Hârtie care nu se ondulează de la lipici, vopsea și apă

Folosește un pix cu lipici cu vârf fin sau aplică lipiciul cu o scobitoare. Așa ajunge lipici doar unde trebuie și nu iese nimic pe sub margine.

• Pune o picătură de lipici pe o bucățică de plastic și ia de fiecare dată puțin cu o scobitoare
• Ridică bucățica cu o pensetă, ca să nu te umpli de lipici pe degete
• Dacă vrei să decupezi multe forme mici cu matrița, lipește mai întâi o foaie dublu adezivă pe spatele hârtiei și decupează abia apoi. Așa, fiecare bucățică are deja adeziv

Pentru paiete și strasuri, cel mai bine funcționează un pix cu lipici.

Pune-o o vreme sub cărți grele, cu o foaie de hârtie de copt sau de hârtie curată de fiecare parte. Cu cât stă mai mult, cu atât mai bine: o noapte sau câteva zile ajută adesea deja mult.

Dacă hârtia e foarte deformată, de exemplu de la acuarelă, o poți călca cu grijă. Pune-o între două prosoape de bucătărie ușor umede, calc-o la o treaptă joasă spre medie, fără abur, întoarce-o și repetă. Apoi pune-o din nou sub cărți. Nu face asta dacă are pe ea fotografii, plastic, embossing sau sclipici, pentru că se pot topi sau deteriora din cauza căldurii. E mai simplu să previi: alege hârtie mai groasă și folosește mai puțin lipici umed.

Citește și: Hârtie care nu se ondulează de la lipici, vopsea și apă

Adesea merge cu o bucată de ață dentară: strecoar-o în spatele fotografiei sau al hârtiei și mișc-o cu grijă înainte și înapoi prin stratul de lipici, ca un ferăstrău. Funcționează mai ales bine la lipiciul uscat de la un tape runner.

Dacă e prins bine, înmoaie mai întâi lipiciul cu un uscător de păr și desprinde piesa cât e încă caldă. Ai grijă cu fotografiile, nu suportă multă căldură. Pentru resturile de lipici există o gumă specială din crep. Lipiciul alb proaspăt îl ștergi cu o lavetă umedă. Dacă rămâne o pată sau o mică ruptură, lipește peste ea un embellishment sau o bucățică de hârtie.

Citește și: Cum repari o greșeală pe pagina ta

Un paper pad este un bloc cu foi de hârtie cu model, asortate între ele ca și culoare și model. O colecție merge mai departe: de obicei include și stickere, forme decupate, chipboard și cardstock, care formează împreună un întreg.

E util mai ales când abia începi. Marele avantaj este că nu trebuie să afli singur ce culori și modele se potrivesc, iar paginile tale ies de la sine mai liniștite. Blocurile de 15 x 15 cm sunt avantajoase pentru felicitări și proiecte mici. Nu trebuie să te ții strict de ele: poți combina foarte bine hârtii din colecții diferite, dacă lași câteva culori să se repete.

Citește și: Ce hârtie alegi: cardstock, hârtie cu model și gramaj

Pentru fotografii pe care vrei să le păstrezi mult timp, mai bine nu. Albumele autoadezive clasice, numite și albume magnetice, au un strat de lipici acoperit cu o folie de plastic. După ani de zile, lipiciul se îngălbenește și devine acid, fotografiile se lipesc definitiv, iar folia le poate decolora.

Sunt totuși flexibile: poți așeza liber fotografii, decupaje și bilețele. Dacă vrei această libertate fără riscuri, alege un album cu pagini detașabile fără acid și folosește colțare sau lipici sigur pentru fotografii. Dacă fotografiile tale sunt deja într-un astfel de album vechi, scoate-le din timp și cu grijă.

Citește și: Album cu șuruburi, cu inele sau autoadeziv: pe care să-l alegi

Adezivul spray e practic pentru suprafețe mari, cum ar fi o foaie mare de hârtie sau un print mare. Face un strat subțire și uniform și aproape că nu ondulează hârtia. Pentru bucăți mici și pentru folosirea de zi cu zi e complicat.

Ai totuși grijă la câteva lucruri. Lucrează într-o încăpere bine aerisită și pulverizează într-o cutie de carton, ca ceața să nu ajungă pe masă. Alege o variantă fără acid dacă lucrarea ajunge într-un album. Există adeziv spray permanent și repoziționabil. Cu cel permanent, piesa se prinde imediat, așa că așaz-o corect din prima.

Citește și: Ce adeziv folosești pentru fotografii, hârtie și ornamente

Core dyed, adică colorat în masă, înseamnă că cardstock-ul este colorat complet, nu doar la suprafață. Când îl rupi, îl șlefuiești sau îi faci relief, nu vezi un miez alb.

E util dacă vrei să rupi marginile sau să prelucrezi hârtia cu un embossing folder: culoarea rămâne uniformă. La cardstock-ul colorat obișnuit, apare albul când rupi sau șlefuiești marginea. Nu e nicio problemă. Mulți scrapperi folosesc asta chiar intenționat, pentru un efect uzat sau vintage.

Citește și: Termeni de scrapbooking explicați, de la brads la vellum

Direcția fibrei este direcția în care stau majoritatea fibrelor din hârtie. În direcția fibrei, hârtia se îndoaie și se rupe mai frumos. Perpendicular pe ea, obții mai ușor o ruptură zdrențuită sau un pliu crăpat.

Așa găsești direcția fibrei: îndoaie ușor foaia în ambele direcții. Direcția în care cedează cel mai ușor este direcția fibrei. Poți și să rupi o bucățică, pentru că în direcția fibrei ruptura iese mai dreaptă. Dacă lucrezi cu lipici umed, lipește două foi cu aceeași direcție a fibrei una peste alta. La umezeală, hârtia se dilată mai ales perpendicular pe fibre, așa că astfel se ondulează mai puțin.

Citește și: Hârtie care nu se ondulează de la lipici, vopsea și apă

Sunt termeni pe care îi întâlnești des când e vorba de hârtie și carton:

• Vellum: hârtie translucidă, frumoasă pentru straturi, titluri și journaling peste o fotografie. Lipiciul umed se vede prin ea, așa că folosește brads sau capse, ori pune lipiciul în locuri pe care le acoperi mai târziu
• Hârtia kraft: hârtie sau carton maro, nealbit, cu aspect natural. Nu este întotdeauna fără acid, așa că verifică asta dacă ajunge în contact cu fotografii
• Chipboard: carton gros, presat. Scrapperii îl știu mai ales sub formă de forme și litere decupate, de lipit
• Cartonul Bristol: carton alb, neted, folosit adesea ca bază pentru felicitări

Citește și: Termeni de scrapbooking explicați, de la brads la vellum