Ce pix folosești în scrapbook și în jurnal

Ai făcut o pagină frumoasă, cu fotografii, hârtie și câteva ornamente. Urmează scrisul, și aici lucrurile merg prost mai des decât crezi. Cerneală care după câțiva ani devine maronie, o pată sub mână, litere care se văd prin hârtie pe partea cealaltă. Cu pixul potrivit eviți asta. Mai jos afli la ce să fii atent și ce pix folosești pentru fiecare lucru.

Ce trebuie să aibă un pix bun

Ce scrii trebuie să se poată citi și peste treizeci de ani. De aceea ești atent la câteva proprietăți. De obicei le găsești pe pix sau pe ambalaj.

• Cerneală pigmentată. Pigmentul e format din particule de culoare foarte mici, care rămân pe hârtie și în ea. Se decolorează mult mai greu decât cerneala pe bază de coloranți (dye), care intră în hârtie și se poate estompa la lumină.
• Rezistentă la lumină sau fade resistant. Culoarea rămâne, chiar dacă pagina stă des deschisă.
• Rezistentă la apă sau waterproof. O picătură de ceai sau un deget umed nu fac textul să se întindă.
• Fără acid sau acid free, uneori și archival sau photo safe. Cerneala nu afectează hârtia și fotografiile tale.
• Se usucă repede. Așa e mai puțin probabil să întinzi ceva cu mâna.

Negrul e alegerea cea mai sigură pentru textul care trebuie să dureze. Culoarea e frumoasă pentru accente, dar tocmai cerneala colorată e adesea mai puțin rezistentă la lumină.

Fineliner-ele: baza sigură

Un fineliner e un pix cu vârf fin din pâslă. Pentru journaling, adică scrisul din scrapbook, un fineliner cu cerneală pigmentată e calul de povară. Le găsești cu vârfuri de la aproximativ 0,05 până la 0,8 mm. Pentru textul obișnuit e comod unul de 0,3–0,5 mm, cu unul mai subțire pentru detalii și unul mai gros pentru titlu.

Nu apăsa prea tare. Un vârf de pâslă se tocește și se lățește dacă te sprijini pe el și atunci lasă mai ușor cerneala să curgă. Pune capacul la loc imediat, pentru că un fineliner se usucă repede.

Și la desen e util un fineliner rezistent la apă. Dacă vrei să colorezi întâi cu acuarelă sau cerneală și apoi să trasezi liniile, sau tocmai invers, o linie rezistentă la apă nu se întinde.

Pixurile cu gel

Un pix cu gel scrie lin și adesea ceva mai plin decât un fineliner. Există pixuri cu gel cu cerneală pigmentată care sunt foarte potrivite pentru albumul tău. Așa că uită-te dacă scrie pe ele pigment, archival sau acid free.

Cerneala unui pix cu gel stă mai mult deasupra hârtiei. De aceea durează mai mult până se usucă. Pe hârtie lucioasă poate dura ușor un minut. Acesta e momentul în care treci cu mâna peste text. Așa că așteaptă puțin înainte să continui.

Adevărata putere a pixurilor cu gel e în accente:

• Un pix cu gel alb pentru sclipiri în ochi, steluțe pe cerul nopții sau puncte pe obrajii unei figurine ștampilate.
• Un pix cu gel alb sau argintiu pentru cusături desenate: liniuțe scurte de-a lungul marginii unei suprafețe, de parcă ar fi cusută.
• Pixuri cu gel metalice, aurii și argintii, pentru margini și detalii mici.

Brush pen-urile

Un brush pen are un vârf flexibil care seamănă cu o pensulă. Dacă apeși tare, iese o linie groasă, dacă apeși ușor, una subțire. Cu el faci titluri și cuvinte scrise de mână, în stil lettering.

Atenție: multe brush pen-uri folosesc cerneală pe bază de coloranți și apă. Sunt frumoase pentru amestecat culori, dar mai puțin rezistente la lumină. Folosește-le mai degrabă pentru titluri și decor decât pentru textul pe care vrei cu adevărat să-l păstrezi. Există și brush pen-uri cu cerneală pigmentată. Dacă vrei un brush pen pentru ceva ce trebuie să dureze, alege unul de felul acesta.

Pixuri albe și metalice pentru hârtie închisă la culoare

Pe hârtie neagră, bleumarin sau kraft, cerneala obișnuită abia se vede. Acolo ai nevoie de un pix acoperitor.

• Un pix cu gel alb e cel mai bun pentru text mic și detalii. Acoperă suficient pe majoritatea culorilor închise.
• Un marker cu vopsea acoperitoare, cu vopsea acrilică sau altă vopsea acoperitoare, e mai bun pentru litere mai mari și pentru suprafețe pe care pixul cu gel alb rămâne prea subțire.
• Pixurile cu gel și markerele cu vopsea metalice arată superb pe negru.

Câteva lucruri bune de știut. Cerneala acoperitoare e groasă și chiar are nevoie de timp să se usuce. Pe hârtie subțire poate trece pe partea cealaltă. Trece de două ori peste o linie dacă albul nu e destul de intens, dar așteaptă să se usuce primul strat. Și agită bine markerul cu vopsea și apasă vârful de câteva ori pe o ciornă înainte să începi pe pagină.

Un pix alb te poate și salva. Dacă un embossing (pudră topită în relief) nu a ieșit chiar perfect, poți reface frumos liniile cu un pix cu gel alb.

Scrisul pe washi tape și pe hârtie lucioasă

Washi tape-ul (bandă adezivă subțire, ușor transparentă, din hârtie) și hârtia lucioasă nu absorb bine cerneala. Un fineliner obișnuit face adesea picături sau se întinde pe bandă lucioasă, dar pe bandă mată un fineliner cu cerneală pigmentată merge de obicei.

• Alege un pix cu gel, un marker permanent care se usucă repede sau un marker cu vopsea acoperitoare. Acestea rămân pe suprafață.
• Lasă-l să se usuce mult. Pe bandă poate dura chiar și zece minute. După aceea, de obicei, se prinde bine.
• Pentru text pe bandă, alege un model liniștit sau o culoare uni. Pe un model aglomerat textul abia se citește.
• Un pix deschis la culoare pe bandă închisă merge bine, cu condiția să fie acoperitor.

Pe plastic, de exemplu pe o folie de protecție pentru fotografii sau o pungă transparentă, multă cerneală nu se usucă deloc. Acolo scrie mai bine pe o etichetă sau un cartonaș pe care îl lipești deasupra.

Un truc util: lipește o fâșie de bandă pe pagină sau ștampilează câteva dungi și scrie pe ele cu un pix cu gel alb. Așa ai o fâșie îngrijită pentru o propoziție scurtă.

Scrisul pe spatele fotografiilor

Să scrii pe spatele unei fotografii cine apare în ea, unde și când e neprețuit mai târziu. Dar îți poate și deteriora fotografia.

Printurile moderne de la un serviciu foto au de obicei un strat de plastic pe spate. Cerneala obișnuită se usucă greu pe el și poate lăsa urme pe fotografia de dedesubt. De aceea folosește un pix vândut ca sigur pentru fotografii, cu cerneală care se usucă pe suprafața aceea netedă.

• Scrie ușor, fără să apeși. Un pix cu bilă apăsat tare lasă o urmă care se vede în față.
• Scrie pe margine, nu în mijloc, în spatele unei fețe.
• Pune fotografia pe o suprafață tare și plană.
• Lasă cerneala să se usuce bine înainte să pui fotografiile una peste alta.

La fotografiile mai vechi, pe hârtie mată, poți folosi și un creion moale, foarte ușor. Pe fotografiile lucioase din plastic, creionul adesea nu prinde. Dacă ai dubii la o fotografie veche și prețioasă, nu scrie pe fotografia însăși, ci pe un cartonaș sau pe pagina de alături.

Cum eviți petele și cerneala care trece prin hârtie

Cele mai multe pete apar din grabă. Câteva obiceiuri te ajută:

1. Testează fiecare pix nou pe o bucată din aceeași hârtie. Scrie câteva cuvinte, așteaptă puțin și trece cu degetul peste ele. Așa știi cât timp are nevoie să se usuce.
2. Pune o foaie de hârtie sub mână în timp ce scrii. Ești stângaci? Atunci un pix care se usucă repede e și mai bun.
3. Pune o foaie de ciornă în spatele paginii când lucrezi cu cerneală umedă sau groasă. Markerele pe bază de alcool și markerele cu vopsea trec adesea prin hârtie.
4. Dacă se poate, scrie înainte să lipești totul. Un cartonaș separat îl poți face din nou dacă nu iese.
5. Nu folosi pe hârtie un marker permanent obișnuit pentru textul care trebuie să rămână. Trece adesea prin hârtie și nu e întotdeauna rezistent la lumină.
6. Nu trece cu un brush pen sau un marker cu vopsea peste cerneală încă umedă.

Îți e teamă că ai un scris urât? Scrie puțin mai încet sau cu majuscule. Scrisul tău face parte din pagină. Mai târziu cineva îți va recunoaște scrisul, și tocmai asta face o pagină personală.

Un penar mic pentru început

Nu ai nevoie de multe. Asta acoperă aproape tot:

• două fineliner-e negre cu cerneală pigmentată, unul subțire și unul ceva mai gros
• un pix cu gel alb
• un pix cu gel auriu sau argintiu
• eventual un pix sigur pentru fotografii, pentru spatele fotografiilor

Cu ele poți scrie pe hârtie albă și închisă la culoare, pe bandă și pe fotografii. Extinde-ți colecția abia când observi că îți lipsește ceva.