Titluri fără stickere cu litere pentru scrapbook

Ai pozele, hârtia și povestea, iar apoi descoperi că pe coala cu stickere cu litere au mai rămas doar două vocale. Orice scrapper știe senzația. Vestea bună: un titlu fără stickere iese adesea mai frumos, pentru că primește exact culoarea, mărimea și atmosfera pe care le vrei tu. Mai jos găsești metodele cele mai folosite, de la scrisul tău de mână până la litere decupate din reviste.

Unde pui titlul

Un titlu arată cel mai bine aproape de poza principală. Ochiul merge întâi la poză și abia apoi caută cuvinte. Dacă titlul stă lângă ea sau dedesubt, poza și titlul se citesc ca un întreg. Un titlu care plutește departe, într-un colț, pare rupt de rest.

Câteva locuri care merg aproape mereu:

• imediat deasupra sau sub cea mai mare poză
• pe o fâșie de hârtie care trece peste marginea pozei
• vertical, de-a lungul marginii unei poze, dacă pagina pare îngustă
• într-un bloc împreună cu journalingul, ca titlul și textul să meargă împreună

Așază titlul întâi liber, înainte să lipești ceva. Mută-l puțin încoace și încolo și privește de la distanță. Ce arată bine de la un metru, de obicei e în regulă.

Cât de mare îl faci

Nu există o mărime fixă, dar titlul trebuie să fie vizibil mai mare decât restul textului. Pe o pagină de 30,5 x 30,5 cm (12 x 12 inchi) vezi des majuscule de aproximativ 2–5 cm înălțime. Pe un A4 sau pe un format mai mic pot fi mai mici.

Dacă vrei ca un cuvânt lung să iasă în evidență, fă dintr-un singur cuvânt titlul și scrie restul mai mic dedesubt. „Vara” cu litere mari și „la bunica în Zeeland” mic dedesubt e mai liniștit decât șase cuvinte care strigă toate la fel de tare.

Hand lettering pentru începători

Hand letteringul înseamnă să desenezi literele în loc să le scrii. Nu ai nevoie de un scris frumos, ci de puțin exercițiu. La început îți ajung un creion, o radieră, o riglă și un singur pix cu vârf flexibil, ca de pensulă: un brush pen. Cumpără mai multe culori abia când vezi că îl folosești cu adevărat.

Uite cum procedezi:

1. Trage cu creionul două linii ajutătoare subțiri, ca literele să iasă la fel de înalte.
2. Schițează întâi cuvântul cu creionul. Începe cu litera din mijloc și lucrează spre exterior, așa titlul iese centrat de la sine.
3. Trece-l apoi cu pixul și șterge liniile de creion după ce cerneala s-a uscat bine.

Cu un brush pen apeși mai tare pe liniile care coboară și mai ușor pe cele care urcă. Așa obții linii groase și subțiri, ca la caligrafie. Dacă încă nu-ți iese, încearcă faux calligraphy: scrie cuvântul cu un fineliner obișnuit și apoi trage lângă fiecare linie care coboară o a doua linie, pe care o colorezi. Efectul e aproape același.

La început alege un singur stil de litere și scrie tot alfabetul de câteva ori, până îți intră în mână. Abia apoi treci la următorul. Zece minute pe zi aduc rezultate mai repede decât o seară lungă.

Dacă îți e teamă să nu strici pagina, scrie titlul pe o bucată separată de hârtie și decupeaz-o sau rupe-o. Ce nu iese, arunci. Un truc util dacă nu ai încredere în scrisul tău: printează cuvântul la mărime reală, pune-l sub o hârtie subțire sau lipește-l de geam și trage formele cu pixul tău.

Ștampilele ca alternativă

Un set de ștampile cu litere ține ani de zile. Un set cu litere mari și unul cu litere mici ies în timp mai ieftin decât coli de stickere cumpărate mereu din nou, pentru că le poți folosi cu cerneală de orice culoare.

Cu ștampilele transparente pe un bloc acrilic vezi exact unde ștampilezi. Pune toate ștampilele pentru titlu dintr-odată una lângă alta pe bloc, așa stau frumos pe un rând. Apasă drept în jos și ridică drept în sus.

Dacă preferi să nu ștampilezi direct pe pagină, ștampilează pe o fâșie de cardstock (carton gros, colorat uniform) sau pe bandă transparentă. Dacă nu iese, iei o fâșie nouă. Varianta reușită o decupezi și o lipești.

Dacă vrei mai multă viață în literele ștampilate, trece peste ele cu un pix fin. O linie punctată de-a lungul marginii sau câteva floricele în rotunjimi transformă o ștampilă simplă într-un titlu doar al tău.

Șabloane și stenciluri

Șabloanele cu litere există din plastic și din carton. Poți trage litera cu creionul pe hârtie și s-o decupezi, sau poți pune șablonul pe pagină și umple decupajul cu cerneală, vopsea sau marker. Lucrează cu puțină cerneală și tamponează în loc să freci, așa nu se scurge nimic sub margine.

Poți să-ți faci și singur un șablon. Printează literele pe care le folosești des pe hârtie groasă, lipește-o pe un carton subțire și decupează-le. Un șablon din carton e destul de rezistent ca să-l folosești de câteva ori.

Titluri printate

Cu o imprimantă ai dintr-odată sute de fonturi. Pentru titlurile pe care vrei să le decupezi, alege un font cu linii groase: se taie mai ușor și rămân mai bine întregi.

Așa decupezi literele printate fără să se vadă marginile: oglindește cuvântul în editorul de text și printează-l cu gri deschis pe spatele hârtiei decorative. După decupare întorci literele și nu se mai vede nicio linie de creion sau margine de print.

Încă câteva sfaturi:

• Printează doar literele de care ai nevoie, eventual câteva pe coală, și păstrează restul colii pentru mai târziu.
• La printare dezactivează opțiunea „potrivire la pagină”, altfel literele se micșorează sau se deplasează.
• Dacă printezi litere în pătrățele, ai de fapt trei seturi într-unul: lipești pătrățelul așa cum e, decupezi litera din el sau umpli golul din pătrățel cu altă hârtie.

Când decupezi, începe cu bucățile cele mai mici, cum ar fi interiorul unui a sau al unui o. Fă tăieturi mici și rotește hârtia, nu foarfeca. Dacă totuși se rupe o literă, lipește bucățile frumos una lângă alta pe pagină cu un lipici-creion. Un contur subțire în jur ascunde ruptura.

Litere decupate din resturi de hârtie sau din reviste

Să decupezi litere din mână liberă pare greu, dar literele groase, puțin colțuroase, au tocmai farmecul lor. Desenează-le pe spatele resturilor de hârtie, în oglindă, și decupează-le. Nu trebuie să fie identice.

Literele din reviste, pliante și ambalaje dau un aer de colaj. Caută titluri și cifre mari, decupează fiecare literă cu o mică margine în jur și strânge-le într-un plic. Alternează fonturile și culorile sau, dimpotrivă, păstrează o singură culoare pentru un efect liniștit. Stilul ăsta se potrivește la o pagină veselă sau îndrăzneață, mai puțin la un album de familie sobru.

Și resturile de hârtie decorativă sunt utile. Un titlu în care fiecare literă vine dintr-un alt model din aceeași colecție arată intenționat și îți face imediat ordine în cutie.

Lizibil pe un fundal încărcat

Un titlu superb pe care nu-l poți citi își ratează rostul. Pe un model încărcat sau pe o poză ai nevoie de contrast. Câteva variante:

• Pune titlul pe o suprafață liniștită: o fâșie de cardstock uni, o etichetă sau un cartonaș.
• Lipește literele pe un fundal uniform și decupează-le cu o margine îngustă în jur, ca fiecare literă să aibă propria ramă.
• Trage un contur în jurul literelor cu un gel pen alb pe hârtie închisă sau cu un fineliner negru pe hârtie deschisă.
• Decupează fiecare literă de două ori, într-o culoare închisă și una deschisă, și suprapune-le decalat cu câțiva milimetri. Așa obții o umbră.
• Ridică titlul cu bandă din spumă, ca să se desprindă de fundal.

Dacă ai dubii, fă o poză paginii cu telefonul și privește-o la dimensiune mică. Ce poți citi și așa e destul de lizibil.

Câte fonturi combini

Regula de bază: două, cel mult trei. Lasă un singur font să aibă rolul principal, de exemplu un hand lettering elegant sau un font bold din litere de tipar, și alege alături un font liniștit pentru rest. Două stiluri care atrag atenția puse unul lângă altul se bat cap în cap.

Contrastul, în schimb, e binevenit: un font de mână lângă majuscule drepte sau mare lângă mic. Ține însă culorile apropiate. Alege una-două culori din poză și folosește-le în titlu, așa totul se leagă.

Poți schimba liniștit stilul de la o pagină la alta. Un album nu trebuie să aibă peste tot același font, atâta timp cât fiecare spread în parte rămâne liniștit.

Mici greșeli ușor de evitat

• Litere înghesuite sau, dimpotrivă, risipite departe una de alta. Așază totul întâi liber și uită-te la spațiul dintre litere, nu la literele în sine.
• Un titlu strâmb. Te ajută o linie de creion sau marginea unei rigle sub litere.
• O greșeală de scriere pe care o vezi abia după ce ai lipit tot. Scrie întâi cuvântul pe un bilețel.
• Prea multe cuvinte. Un titlu scurt cu un journaling bogat dedesubt spune mai mult decât un titlu lung.

Începe cu o singură metodă și data viitoare încearcă alta. După câteva pagini îți dai seama singur ce titluri se potrivesc cărții tale.