Rămâi în urmă cu albumul: trebuie să faci totul în ordine?

De obicei începe nevinovat. O lună aglomerată, o mutare, un părinte bolnav. Te ocupi mai târziu. Și dintr-odată te așteaptă fotografiile dintr-un an întreg, sau din trei, și de fiecare dată când deschizi albumul vezi mai ales ce lipsește încă.

Nu ești singura. Aproape fiecare scrapper a rămas în urmă cu ceva, și mulți au găsit o cale să se bucure din nou de asta. Totul începe cu o întrebare: chiar trebuie să fie în ordine?

Cronologic sau nu

Să lucrezi în ordine are avantaje reale. Albumul se citește ca o carte, de la prima pagină la ultima. Vezi imediat ce perioade lipsesc. Iar pentru un album de bebeluș sau un album anual, e adesea pur și simplu forma firească.

Dar există și o capcană. Dacă vrei neapărat să începi cu începutul, te blochezi la primul an din care ai puține poze sau la o perioadă pe care încă nu vrei s-o revezi. Între timp, se întâmplă acum lucruri pe care vrei să le păstrezi, și ele trebuie să aștepte. De aici vine, de obicei, întârzierea.

De aceea, mulți scrapperi cu experiență cred că poți renunța la ordine. Fă pagini cu ce te atinge, atunci când te atinge. O fotografie la care te tot uiți, o poveste care tocmai ți-a revenit în minte, o temă care se potrivește cu un kit sau o provocare. Ordinea o rezolvi mai târziu.

Pentru mulți, cel mai bine merge o cale de mijloc. Alege pentru fiecare album:

• un album anual sau un album pentru copii poate fi în ordine, dar cu foi detașabile
• un album de călătorie sau un album despre un singur subiect îl completezi când vrei
• fotografiile vechi de familie primesc un album separat, departe de restul

Să ții pasul cu prezentul și să recuperezi trecutul

Cea mai mare greșeală e să vrei să recuperezi totul deodată. Atunci rămâi în urmă și cu prezentul, iar teancul doar crește.

Inversează lucrurile. Întâi ai grijă să ții pasul cu prezentul, dar ușor. Câteva poze pe săptămână într-un album pocket, o propoziție scurtă pe un cartonaș alături, gata. O călătorie e cel mai bine s-o faci imediat după ce ajungi acasă, cât totul e proaspăt. Așa, cel puțin, întârzierea nu mai crește.

Trecutul îl recuperezi în blocuri mici și fixe. De exemplu:

• în fiecare săptămână, o oră pentru un an vechi
• sau pe rând: o după-amiază de scrapbooking pentru acum, următoarea pentru trecut
• sau un eveniment vechi pe lună, iar restul timpului e liber

Fă-ți o listă cu ce mai vrei să faci, pe ani sau pe evenimente, și taie ce e gata. E o senzație bună și îți arată că avansezi.

Ce face recuperarea mult mai ușoară: o agendă sau un calendar în care notezi pe scurt ce ați făcut. Dacă ții asta la zi, știi și mai târziu când s-a tăiat tortul și de ce toată lumea pare atât de obosită în poza aceea. Împreună cu datele fotografiilor, e suficient ca să readuci la viață o lună veche.

Și lasă-ți timp pentru perioadele grele. Unele povești le poți spune bine abia mai târziu, când te-ai mai îndepărtat puțin de ele. Asta nu e întârziere, e doar așteptarea momentului potrivit.

Să lucrezi mai repede fără ca paginile să fie mai puțin frumoase

Viteza vine rar din grabă. Vine din mai puține decizii pe pagină. Câteva lucruri care chiar contează:

1. Repetă un layout, adică structura unei pagini. Alege câteva așezări fixe care îți plac, de exemplu o fotografie mare cu două mai mici, un titlu și un text scurt. Un sketch, o schiță a așezării paginii, te ajută în asta.
2. Folosește o singură colecție de hârtie pentru o serie întreagă de pagini. Nu trebuie să alegi mereu din nou, iar albumul capătă un aer liniștit.
3. Lucrează pe loturi. Printează pozele pentru zece pagini deodată. Taie toate fundalurile deodată. Fă câteva pagini de bază în același timp și completează-le mai târziu cu fotografii.
4. Pune un cronometru. O jumătate de oră pe pagină, iar când sună, pagina e gata. Vei vedea că o pagină terminată îți aduce mai mult decât o pagină perfectă care rămâne pe masă.
5. Încearcă cel mult o tehnică nouă pe pagină. Restul îl faci cum știi deja.
6. Folosește pagini pocket pentru lunile aglomerate. Fotografii și cartonașe în buzunare, fără lipici și fără structuri complicate.

Pentru golurile cu adevărat mari poți alege și o carte foto tipărită. Fără layouturi complete, doar cele mai frumoase poze cu câteva rânduri de text. Așa, anul acela e măcar pe raft, și poți oricând să-i adaugi mai târziu câteva pagini făcute de mână.

E grav dacă nu păstrezi totul?

Nu. Chiar nu. Un album nu trebuie să fie complet ca să aibă valoare. Nimeni nu va răsfoi cartea ta peste douăzeci de ani numărând săptămânile care lipsesc. Se vor uita la ce este acolo.

Un album nu e o arhivă. Arhiva sunt fotografiile tale, păstrate frumos în dosare sau cutii. În album intră ce vrei să povestești. Poate fi o selecție și pot fi și lucrurile mărunte de zi cu zi, în locul fiecărei zile de naștere.

Dacă te ajută, renunță conștient la câteva perioade. Alege pentru fiecare an cele cinci povești pe care chiar vrei să le păstrezi și lasă restul să se odihnească. Asta nu înseamnă să renunți, înseamnă să alegi.

Să nu folosești aceeași poză de două ori

Când lucrezi fără ordine, riști să folosești aceeași fotografie de două ori sau să uiți una. Un sistem simplu te ferește de asta.

Pentru fotografiile digitale:

• pune ce vrei să mai folosești într-un dosar De făcut și scoate-le de acolo imediat ce ajung pe o pagină
• sau dă fotografiilor folosite o etichetă de culoare sau un cuvânt-cheie în programul de poze
• sau ține o listă cu data fiecărei pagini și fotografiile de pe ea

Pentru poze printate merge o cutie cu două compartimente: de făcut și folosite. Dacă vrei să fii sigură, fă cu creionul un punct mic pe spatele fiecărei fotografii folosite.

De fapt, uneori e foarte bine să folosești o poză de două ori. Dacă ai mai mulți copii și fiecare are albumul lui, o fotografie cu amândoi poate intra în ambele albume. Iar să refaci o pagină cu o poză veche, ani mai târziu și cu o altă poveste, poate fi chiar foarte frumos.

Să pui un album în ordine mai târziu

Partea frumoasă când nu lucrezi în ordine: poți pune totul la locul lui mai târziu, dacă te gândești la asta din timp.

• Alege un album cu inele sau șuruburi, sau alt sistem cu foi detașabile. Așa, strecori pur și simplu o pagină între celelalte.
• Scrie o dată pe fiecare pagină, chiar și mic, cu creionul, pe spate. Așa știi mai târziu exact unde îi e locul.
• Ține o evidență a albumului, pe hârtie sau într-un tabel, cu un rând pentru fiecare pagină și rânduri goale pentru ce urmează. Așa vezi ce lipsește și ce pagini vin una lângă alta.
• Dacă faci scrapbooking digital și îți tipărești cărțile, așteaptă cu tiparul până când un an sau o temă e suficient de completă, sau printează pagini separate pe care le pui într-un biblioraft cu inele.

Există și o altă abordare, pe care unii scrapperi o aleg conștient: o pagină cu poze vechi intră în albumul anului în care ai făcut-o, nu al anului fotografiei. Albumul devine astfel o cronică a ceea ce te-a preocupat, iar asta spune și ea o poveste.

Pur și simplu începe

Alege azi un singur lucru: o poză recentă care te atinge sau un eveniment vechi de pe listă. Fă din el o pagină, scrie data pe ea și pune-o în album. Albumul nu se completează dintr-odată, ci pagină cu pagină.