Cum faci un mini-album: bază, pagini și legare

Un mini-album este o carte mică despre un singur lucru: un weekend la mare, prima aniversare, o prietenie, luna decembrie. E mai mic decât un album obișnuit, are mai puține pagini și de aceea îl termini mai repede. Tocmai asta îl face atât de plăcut. După câteva seri ai în mână ceva ce poți răsfoi, dărui sau pune pe raft.

Ce este un mini-album și la ce îl folosești

Un mini-album are de obicei 15 x 15 cm sau mai puțin, dar sunt des întâlnite și formatele de 10 x 15 cm, A6 sau unul îngust. Povestea are limite clare. Alegi un singur subiect și câteva fotografii, și nu trebuie să recuperezi ani întregi.

Se potrivește bine pentru:

• o vacanță sau o ieșire de o zi;
• o petrecere, o naștere sau o nuntă;
• un cadou, de exemplu pentru gazde sau pentru bunici;
• un anotimp sau o lună;
• momente mici din viața de zi cu zi care nu-și găsesc locul în altă parte.

Pentru primul mini-album ajung cinci până la opt fotografii. Așa rămâne ușor de urmărit și ai loc pentru text și pentru mici amintiri, cum ar fi bilete.

Ce bază alegi

Baza hotărăște cum arată albumul și cât de mult de lucru ai cu el.

• Chipboard sau carton tare: carton gros și rigid pentru copertă, îmbrăcat în hârtie decorativă. Îl poți tăia singur la dimensiune din resturi de carton. Alege carton de cel puțin 1,5 mm grosime și evită bucățile cu adâncituri sau îndoituri. Taie hârtia cu puțin peste un centimetru mai mare decât coperta de jur împrejur, taie colțurile oblic și îndoaie marginile, ca atunci când împachetezi un cadou.
• Plicuri: lipește clapeta unui plic pe interiorul următorului și ai un album cu buzunare incluse. Rămâi la patru sau cinci plicuri, altfel ajung să stea strâmb și albumul devine prea gros.
• Pungi de hârtie sau tuburi de carton presate: ieftine, iar capetele deschise devin de la sine buzunare pentru taguri. Presează-le bine cu un plior înainte să le îmbraci.
• O singură coală de hârtie decorativă: dacă pliezi și tai inteligent o coală de 30,5 x 30,5 cm, faci o cărticică cu buzunărele, fără carton în plus.
• Gata făcut: un mini-album cumpărat sau un kit cu baza deja legată. Nu-ți mai rămâne decât să-l umpli. Ideal dacă vrei mai ales să lipești și nu să meșterești la construcție.

Un album acordeon, o singură fâșie lungă pliată în zigzag, e și el un început bun. Stă deschis pe raft, nu ai nevoie de legare și se face repede.

Lucrează cu o singură colecție de hârtie sau cu hârtie din aceeași familie de culori. Așa paginile se potrivesc de la sine între ele și ai mai puține de ales la fiecare pagină.

Câte pagini și câte coli de hârtie

Pornește de la fotografii. Pe o pagină de 15 x 15 cm încape o fotografie de 10 x 15 cm cu puțin spațiu în jur, sau două mai mici. Numără fotografiile, gândește-te care pot sta împreună pe o pagină și adaugă coperta din față și pe cea din spate.

Un calcul simplu: dintr-o coală de 30,5 x 30,5 cm (12 x 12 inch) obții patru file de aproximativ 15 x 15 cm. Fiecare filă are două fețe. Dacă vrei pagini mai rezistente, lipește două file de hârtie decorativă spate în spate. Cardstock-ul, carton tare uni, e suficient de rezistent și ca filă simplă. Cu hârtie decorativă lipită dublu obții din fiecare coală două file rezistente, deci patru fețe de umplut. Cu cardstock obții din fiecare coală patru file, deci opt fețe.

Un exemplu: zece fotografii, dintre care patru le pui câte două împreună, îți dau opt fețe cu fotografii. Cu o pagină de titlu și una de final ajungi la zece fețe, deci cinci file. Pentru asta îți trebuie cam trei coli dacă lipești hârtia decorativă dublu, sau două coli de cardstock. Socotește și puțină hârtie decorativă în plus ca să îmbraci filele.

Taie paginile puțin mai mici decât coperta, cam cu o jumătate de centimetru, ca să nu iasă în afară. Fă mai întâi un șablon dintr-o bucată de hârtie rămasă, ca să încerci formatul.

Inele, legare sau cusut

Alegi legarea în funcție de cât de des vrei să schimbi ceva și de cât de gros va fi albumul.

• Inele: cea mai ușoară variantă. Perforează două sau trei găuri în copertă și în pagini și trece prin ele inele de legat. Mai târziu poți adăuga sau muta pagini. Marchează găurile cu un șablon din carton rămas, ca să fie în același loc în copertă și în pagini. Merge și cu panglică sau sfoară trecută prin găuri.
• Cotor acordeon: o fâșie de cardstock pe care o pliezi în zigzag; dacă o bigui mai întâi, pliurile ies drepte. Lipești paginile în pliurile adâncite. Acest cotor dă o cărticică solidă care se deschide complet.
• Cusut: îndoaie filele în două, pune-le una în alta și coase-le cu ață rezistentă prin îndoitură, cu trei sau cinci găurele. Așa iese cel mai mult a carte adevărată. Cum coși mai multe file îndoite (fascicule) între ele afli în articolul nostru despre legatul de mână.
• O mașină de legat cu spirală dă un cotor ca la un caiet, iar albumul se deschide atunci de obicei complet plat.

La orice legare, ai grijă ca cotorul să fie destul de lat pentru tot ce va sta între file. Un album cu fotografii, taguri și decorațiuni devine mult mai gros decât paginile goale. Încearcă legarea mai întâi pe hârtie rămasă, înainte să folosești cele mai frumoase coli.

Cum încapi totul cu clapete, taguri și pagini pliante

Formatul mic e și o provocare. Vrei să pui mai mult decât încape pe o pagină. Pentru asta există trucuri care îți dau spațiu fără ca albumul să devină dintr-odată de două ori mai gros.

• Clapete: o fâșie de hârtie lipită pe o singură parte, pe care o deschizi lateral sau în sus. Sub ea mai încape o fotografie sau un text.
• Buzunare cu taguri: lipește o bucată de hârtie pe trei laturi și ai un buzunar. Un tag care iese puțin deasupra se scoate ușor. Pe spatele lui scrii povestea.
• Tip-ins: o foaie separată pe care o lipești cu o fâșie îngustă de marginea unei pagini, ca s-o poți întoarce ca pe o jumătate de pagină.
• Benzi: o fâșie de hârtie sau panglică ce trece peste pagină, în spatele căreia strecori un bilet sau o fotografie.
• Pagini pliante: o pagină mai lată decât albumul, pliată de două ori. Când o deschizi, ai trei pagini una lângă alta pentru o fotografie panoramică sau un șir de poze mici.

Câteva lucruri de care să ții cont. Pune decorațiunile grele sau groase la margini sau pe copertă, nu în mijlocul paginii, unde se închide cărticica. Alternează paginile încărcate cu cele liniștite. Și verifică la fiecare câteva pagini dacă albumul încă se închide. O panglică pe spate, lipită sub hârtia de îmbrăcat, ține strâns un album gros.

Cât durează un mini-album

Depinde mult de bază și de cât decorezi. Un album din plicuri sau o bază gata făcută cu câteva fotografii e gata într-o după-amiază sau o seară. Un album construit în întregime de tine, cu copertă îmbrăcată, cotor acordeon și multe clapete, îți ia mai degrabă câteva seri sau un weekend. Paginile pliante și buzunarele cer mai mult măsurat și biguit, așa că și ele iau mai mult timp.

Poți împărți ușor munca:

1. Alegi și printezi fotografiile.
2. Faci baza și legarea.
3. Lipești fundalurile și fotografiile.
4. Scrii textul.
5. Decorezi și finisezi.

Așa poți face câte un pas pe sesiune. Lipește întâi fundalurile, apoi fotografiile, apoi straturile și la final micile detalii. Așază totul liber înainte să lipești ceva. La sfârșit răsfoiește albumul din față până în spate, ca să vezi dacă formează un întreg.

Un mini-album nu trebuie să fie perfect. Un cotor puțin strâmb sau o clapetă care nu stă chiar dreaptă trec neobservate la răsfoit, pe lângă povestea din el.